vineri, 3 decembrie 2010

nu avem timp

dimineata de decembrie. intre somn si trezie. cer cenusiu, apasator, chef de nimic...dar totusi trebuie. ore la facultate. Discurs si metoda. un profesor nou, geolog. ce poate sa spuna, astfel incat sa imi atraga atentia? colegii de breasla nu prea au reusit. surpriza. vorbeste despre cum ar trebui sa decurga cercetarea, cu ar trebui sa arate teza.....sfaturi utile. si ceea ce credeam ca nu voi auzi niciodata: gasiti-va timp, in acesti trei ani de munca nebuna, si pentru voi...mergeti la un concert, relaxati-va.....mai exista si altceva in afara de cercetarea stiinífica.
DA, exista. dar in fuga asta nebuna, uitam. si e pacat. ne impartim viata intre serviciu si facultate.....cand nu suntem la facultate suntem la serviciu si invers. uitam ce inseamna sa traiesti. am uitat sa ne bucuram de lucrurile marunte. nu trebuie sa asteptam sa publicam un articol cotat ISI ca sa ne bucuram...nu trebuie sa asteptam sa devenim doctori in.....ne putem bucura de atatea lucruri, dar trebuie sa gasim timpul, ragazul sa ne bucuram.
nu mai avem timp pentru noi. am uitat sa ma bucur de lucruri marunte. gasiti-va timp sa mirositi un trandafir. timp sa admiri o padure sau un camp ascuns sub zapada, timp sa te bucuri de prima zapada, timp sa fredonezi un colind, timp sa iti aduc aminte de bunica si sa o suni, timp sa vorbesti cu cea mai buna prietena, timp sa urmaresti un film in bratele sotului tau, timp sa faci lucruri marunte, dar care au darul sa te faca atat de fericit. timp sa privesti un apus insangerat, timp sa privesti fumul cum urca pe horn, timp sa iti aduci aminte de povestile din copilarie, timp sa visezi, timp sa mai fi tu......Madalina, sau oricum te-ar chema, si nu profesorul cutare, doctorandul cutare........doar tu.
astazi mia-m gasit timp sa scriu pe blog.....mi-era dor...dor de timp....mi-e dor sa pun mana pe aparatul foto si sa umblu o zi intreaga pentru cateva cadre...mi-e atat de dor.
si daca timpul ar sta in loc, dar goneste.....si noi tot nu avem timp.

vineri, 12 noiembrie 2010

dragostea e ca un biscuite in forma de stea. drept pentru care mi-am cumparat o forma de stea. :)

vineri, 17 septembrie 2010

elle disait: j'ai deja trop marche
mon coeur est deja tres lourd de secrets
elle disait qu'elle ne continue plus
elles disait que vivre etait cruelle

c'etait l'hiver dans le fond de son coeur

il etait froid dans le fond de son coeur

duminică, 25 iulie 2010

nimic. sau poate prea mult. candva. sau poate niciodata. sau poate totdeauna. cum uitam atunci cand nu mai avem nevoie. experientele acestea cer multe lacrimi si ramai cu dezamagire si un gust poate prea amar.
atat.

joi, 15 aprilie 2010

ganduri adunate

pauza de la lucrarea de dizeratie. iesire din cotidian.revenire in adancul gandurilor mele alungate de lipsa de timp. muzica. noapte. 22:47. oboseala, dor de scris aici. amintiri frumoase sau mai putin frumoase. pareri de rau si exaltari.

http://www.youtube.com/watch?v=rriGtwl1oGE

ne gandim ca unele iubiri vor dura toata viata. si daca nu? ce pot sa-i spun unei persoane care a iubit cu toata fiinta, cu tot sufletul, iar acel cineva a dezamagit-o? cum pot sa incerc sa umplu golul lasat? ma doare durerea ei, ma ustura ochii de lacrimile ei...sunt decizii care taie atunci cand sunt luate, o astfel de decizie trebuie sa ia acum, la doar cateva luni dupa casatorie. pacat.pacat ca nu a vrut sa se schimbe, ca nu a inteles ca are pentru cine sa se schimbe. primavara fara culori. soare fara caldura. iarba fara verde.lumina fara lumina. doare durerea ei.
prea multe simtaminte ca sa pot incepe cu ceva anume. prea multe ganduri ignorate prea mult timp. cuvinte azvarlite pe hartie, fara sens, fara inceput si fara sfarsit, fara continuitate.
cuvinte, oameni care ti-au marcat existenta la un moment dat. fraze care nu-ti ies din cap oricat de mult ai vrea.

duminică, 28 februarie 2010

4

astazi se implinesc 4 ani de cand ne cunoastem, de cand am hotarat sa incercam...sa vedem ce iese. 4 ani de cand am inceput sa te descopar, cu defecte si calitati, 4 ani in care mi-ai zambit aproape in fiecare zi, 4 ani cu mii de clipe de fericire dulce sau amara, 4 ani de cand suntem 2, 4 ani plini de noi. ma asteptam sa ploua...dar a fost frumos, soarele ne-a zambit "cu dinti" de dupa nori, vantul mi-a mangaiat fata, si ne-a purtat sarutul peste tot pamantul. am sarbatorit toate astea la o sesiune foto cu Tudor si Cosmina, care au fost super. ne-am simtit minunat si am ras, am ras mult pentru toate zilele cu ploaie si ceata care au fost in cei 4 ani. astept fotografiile cu nerabdare.Am incredere in Tudor si Cosmina, in munca lor si in pasiunea si daruirea cu care fac ceea ce fac.

vineri, 8 ianuarie 2010

nu m-am intrebat niciodata cum percep ceilalti povestea mea de dragoste. imi place sa descopar astazi parerea unei persoane pe care o stimez mult : Madalina&Ovidiu - Love story cu accent d'amour , cred ca asta spune multe.

postare

M-am trezit citind cartea Mihaelei Radulescu-Niste raspunsuri….mai intai cu scepticism, apoi cu o oarecare incantare. Nu am cumparat cartea pentru mine. Prietena mea de suflet m-a sunat si mi-a spus sa ii cumpar cartea si sa o trimit print curierat. Am innebunit cautand-o, s-a vandut ca painea calda...si eu nici macar nu auzisem pana atunci ca M.R a lansat o a doua carte....marturisesc nu auzisem nici de prima carte. Dupa cautari destul de inversunate prin vreo 3 librarii...am gasit-o, ultima carte din vitrina librariei. Nu i-am acordat importanta. Nu am considerat ca o personalitate autohtona are ceva interesant de pus. Parerea mea proprie si personala : 90% dintre “vedetele” si “personalitatile” din patria noastra muma sunt vedete pentru pleava, personalitati care isi construiesc imaginea numai pe scandaluri si barfe, personalitati de astazi dar nu si de maine, pentru tanti Lenuta de la Radio-sant si pentru nea’ Gheo de pe tapsan. Nu sunt un om care sa stea cu ochii cascati la televizor toata ziua, ca o leguma, care sa savureze scandalurile erotice, aventurile persoanelor publice sau stirile de la ora 17 de pe ProTv.
Astazi am luat la rasfoit cartea Mihaelei, prietena mea imi trezise putin curiozitatea, pe langa faptul ca la tv chiar se derula o emisiune prezentata de M.R. Nu ma asteptam sa gasesc mare lucru in ea, cuvinte goale, fara substanta, fara traire, fara lipici. Am fost placut surprinsa de modul in care Mihaela Radulescu scrie. Usor, liber, poate chiar sincer, fara sa puna prea mult fard pe cuvinte, nu ma gandeam ca o persoana atat de mediatizata poate sa spun fara menajamente ce gandeste. Bineinteles nu pot afirma ca tot ce scrie Mihaela e super extra interesant dar sunt pasaje pe care nu le uiti usor, sunt fragmente de viata in care parca ma identific, eu, cititorul acestei carti, are intrebari care te pun pe ganduri, intrebari care necesita niste raspunsuri, pe care doar privind adanc inauntrul tau, doar vorbind cu tine insuti poti sa le dibuiesti. Chiar la inceputul cartii este un capitol intitulat simplu « Niste raspunsuri », 50 de raspunsuri ale omului Mihaela Radulescu mai mult sau mai putin elaborate la 50 de intrebari ale unei jurnaliste, intrebari la care fiecare dintre noi ar trebui sa avenm niste raspunsuri, intrebari atat de simple in aparenta dar la care nu poti sa raspunzi simplu. Mi-am propus sa aflu raspunsurile omului Madalina Ciubotarita la aceste raspunsuri. Tu, cel care vei pierde vreodata timpul citind aceste randuri, incearca sa gasesti propriile raspunsuri la acele intrebari. Cauta ca acele raspunsuri sa fie sincere, altfel nici nu te mai chinui sa citesti intrebarile. Renunta la masca, renunta la farduri, renunta la aparente, cauta in strafundul sufletului niste raspunsuri.
Cand ai simtit ca parintii tai au fost cu adevarat mandri de tine ?
Nu m-am gandit niciodata la asta. Am urmarit sa ii fac pe toti cei din jurul meu mandri de mine, dar mai ales pe cei care au investit si au crezut in mine. De cand am citit pentru prima oara intrebarea si momentul in care scriu asta pe hartie au trecut aprox 6h...am aruncat cu ochiul inlauntrul meu si nu am reusit sa gasesc, in acest rastimp, un raspuns clar si raspicat. Tatal meu cred ca s-a simtit mandru de mine in seara nuntii mele. Am simtit asta din vorbele lui, din tremurul vocii lui si mai ales din lacrima care i s-a prelins pe obrazul obosit. Cat despre mama......nu am reusit sa gasesc raspunsul. Nu mi-a aratat niciodata clar ca e mandra de mine dar stiu ca a fost mandra de realizarile mele ca orice parinte. Poate intr-o zi o voi intreba si voi completa raspunsul.



Pe cine ai dezamagit cel mai tare ?
Cred ca aici se cuvine sa raspund pe categorii de varsta....dar, in general, cred ca pe mine. De ce? Pentru ca am renuntat la multe lucruri prea usor, pentru ca m-am limitat la banal in unele perioade din viata, pentru ca puteam sa fac mult mai mult decat am facut, pentru ca nu am incercat si nu am luptat din toata inima. Intr-o anumita perioada din viata cel mai mult mi-am dezamagit sora…..credea atat de pur si de copilaresc in mine si in ceea ce se intampla in jurul ei si nu am gasit timpul sa ii explic cu calm ceea ce era nou, situatiile ce se schimbau rapid.acesta ar fi topul.

Care este cel mai frumos vis pe care l-ai pierdut pe drum ?
mmmmmmmm....veselia de copil, increderea ca totul va fi bine, increderea ca oamenii sunt buni….cat despre un vis concret, poate cel din anii de studentie cand visam ca toata stradania mea va conta nu numai pentru multumirea mea sufleteasca ci si pentru cv-ul meu, ca oamenii vor fi apreciati la adevarata lor valoare, ca nu banul sau influenta vor dicta ci competentele tale profesionale si sociale. Realitatea e departe de acest vis frumos...si va fi mult timp departe, un vis, un vis frumos de studenta.

La ce esti cel mai bun, ce stii sa faci mai bine decat toti oamenii pe care ii cunosti personal ?
Habar nu am. Nu imi trece nimic prin cap. Poate faptul ca stiu sa ascult si sa trec de usile de fier ale unor suflete ca prieten. Pe plan profesional cunosc si oameni care fac lucrurile fie mai prost , fie mai bine sau la fel de bine ca mine.

Cine e iubirea vietii tale ?
In momentul acesta, la varsta si experienta pe care o am, fara doar si poate - Sotul meu. Relatia noatra ciudata si mult timp anapoda ne-a pus in cale situatii destul de delicate si in care nu de multe ori ne gandeam sa dam bir cu fugitii, dar iata-ne dupa aproape 4 ani de relatie impreuna, cu juramantul de a ne fi alaturi la bine si la rau si de a ne respecta si iubi unul pe altul pana cand moartea ne va desparti (in cazul in care noi doi amandoi ne vom respecta juramantul pe care ni l-am facut inaintea lui Dumnezeu, altfel lucrurile se pot schimba : 0).

Ce functioneaza mai putin bine in relatia ta ?
Iata o intrebare fara raspuns. De fapt..cred ca e incercarea mea de a face o persoana sa nu isi mai lase farfuria nespalata in ghiuveta, care sa se schimbe de hainele cu care vine de la serviciu inainte de a se aseza la masa sau la joculete pe calcultaor, care sa nu isi mai lase hainele aruncate prin casa si care sa nu trezeasca tot blocul cand pleaca dimineata la serviciu. In orice caz am observat in cei 4 ani de relatie o imbunatatire.

Ce crezi ca e cel mai enervant la tine in ochii celor dragi ?
Imi ies din pepeni foarte repede mai ales in discutiile de familie. Sunt uneori prea delicata pentru a spune lucrurilor pe nume, las de la mine doar pentru a nu deranja pe unii sau pe altii.

Care a fost cel mai erotic moment in viata in doi?
Nu cred ca sunt pregatita sa sap atat de adanc in amintiri, pot face totusi o prima incercare in acest sens…se intampla ca sa nu aiba legatura cu persoana langa care am ales sa imi petrec viata. Unii barbati sunt mai romantici, altii mai « bolovani », unii parca iti ghicesc gandurile, altii asteapta scris totul pe hartie, asa cum si noi femeile suntem de felurite feluri. Cel mai erotic moment a fost, culmea, un sarut dat in fuga pe coltul gurii, o incercare de sarut care mi-a introdus in stomac un stol de fluturasi cu aripile rosii de emotie.

Cine a avut cel mai perfect trup cu care ai facut sex (dragoste) ?
............fara sa vreau sa imi magulesc sotul, si sa ii adap « modestia »...sotul meu.

Care e lucrul cel mai groaznic pe care l-ai face pentru bani ?
.........as fi de acord ca Ovidiu sa plece sa lucreze in strainatate, indiferent de domeniu, ramanand, astfel, separati. Sau as pleca eu sa lucrez in afara tarii, el ramanand in tara. Nu suport o astfel de departate. Ii fac fata cu greu departarii de cea mai buna prietena, nu pot lua in calcul departarea de dumbo-marmotelul meu.

Care crezi ca e cea mai importanta calitate pe care ai mostenit-o de la parintii tai ?
Tot ce se poate transmite de la parinte la copil, genetic sau prin educatie si comportament. Oricat as scorni in minte si in suflet nu pot da un raspuns concret. Ambitia si incapatanarea de a fi printre cei mai buni cred ca o mostenesc de la tata, sensibilitatea de la mama, negresit.

Cand ai simtit ca ai aratat cel mai bine din toata viata ta ?
Simplu, in ziua in care am fost regina. In ziua in care am fost mireasa, cand am imbracat rochia de un alb imaculat, rochia de care am fost si raman indragostita, rochia mea de doamna.



Am ajuns abia la intrebarea nr 13. cat de greu este sa cauti in interiorul tau. restul intrebarilor cand starea mea launtrica imi va permite acest lucru.