sâmbătă, 14 noiembrie 2009

lumea in care traim

Am tras chiulul in ultima vreme, blogul meu sufera din cauza asta. Daca nu a mai aparut de mult ceva scris aici nu inseamna ca nu am mai avut nimic de criticat sau laudat, nu am mai vazut nimic care sa ma scoata din papuci sau care sa ma faca sa zambesc.....doar ca nu am ajuns la timp la laptop sa pot sa ma descarc.
2 subiecte pe astazi: unul mai vechi (care ma scoate din sarite de ceva vreme, mai exact de cand au inceput sa se apropie alegerile parlamentare) si unul mai nou care te poate face sa razi sau sa iti iei lumea in cap.

In dimineata aceasta am luat autobuzul 11 din statia Bicaz pana in Metalurgie pentru a ajunge la o rubedenie. 06.45, sambata. Urc in autobuz. ma asez somnoroasa pe un scaun langa geam. La urmatoarea statie doi pustani de liceu se aseaza pe scaunul din spatele meu. Incepe conversatia dintre ei...si ghici ce subiect interesant au deschis: world of warcraft. m-au innebunit. mai mult de jumatate de ora cat am mers cu autobuzul numai despre asta au discutat, si cu cata patima si pasiune.....cum sa schimbe arme, sa isi ia nu stiu ce costume, cum sa treaca peste nu stiu ce level (50-60). Nu imi amintesc sa aud pe cineva vorbind cu atata ard despre o carte (ba nu mint...am avut o discutie cu un prieten care e nebun dupa carti...), nu am intalnit pana acum tineri din generatia 1991-92 etc care sa discute si despre carti, despre ce au mai citit in ultima vreme (din carti ma refer, nu din reviste gen Popcorn, Bravo sau mai stiu ce alte publicatii extrem de interesante si "cultivatoare"). uneori ma sperie, ma ingrozeste generatia asta si cand te gandesti ca pensiile noastre atarna de ei si viitorul copiilor nostri tot de ei va fi construit.......


Urmatorul subiect - alegerile prezidentiale nov. 09
Politicienii acestia si partizanii lor sunt cu dreptul de nesuportat. atata reclama, atatea emisiuni politice in care nu fac decat sa se atace unii pe altii, sa arunce cu noroi in contracandiadati, sa mai scormoneasca cate ceva din viata personala a nu stiu carui om politic, si toate astea pe nervii nostri, atatea postere lipite pe toate stalpurile, pe toate gardurile , pe toate blocurile, cutii postale pline de scrisoari de la candidati, pixuri, brichete, geci, concerte marca Traian Basescu, marca Mircea Geoana sau Crin Antonescu....... toate aceste cheltuieli pentru ce? pentru a convinge electoratul, mi-ar raspunde unii. Electoratul? sau clasa de jos a electoratului? sau pe cei care se lasa convinsi de un mic si un pahar de suc clever?
Toata parada asta, tot circul asta ajung sa ma dezguste. In duminica in care Traian Basescu a venit la Iasi, am vazut cu ochii mei venind de la Botosani la Iasi la 8 dimineata cateva zeci de autocare si masini personale care atarnau steagul cu votati T.B. Autocare cu oameni care sigur nu stiau ce sustin, care este platforma electorala a celui pe care li s-a zis sa il aclame in schimbul unui pahar de vin sau de suc si al unei calatorii gratis pana la Iasi: copii din scoala gimnaziala, batrani care abia isi carau batranetile. In ziua de iasi din duminica respectiva, ziaristii publicasera o imagine cu 2 batranei care tineau pancarda cu aclamatia probase, tremurand de frig, mai degraba se tineau de acea pancarda sa nu ii ia vantul. trist dar adevarat. Sunt convinsa ca aceste actiuni de convingere a electoratului sunt practicate de toate partidele politice aflate in cursa pentru prezidentiale, mai ales in mediul rural....unde influenta asupra populatiei este si mai mare.
Toti canditatii tot spun ca vor fi corecti, impartiali, de necorupt...cum poti sa crezi asta cand grosul clasei politice este reprrezentat de sarlatani, de corupti, de imbogatiti peste noapte, de oameni platiti ca sa doarma, de oameni care nu stiu ce inseamna sa traiesti cu un salariu minim pe economie, de oameni care nu stiu cate nedreptati trebuie sa suporti doar pentru ca esti un om simplu, fara functii, oameni care au pensii de sute de milioane, pe cand bunicii nostri, fosti muncitori la CAP-uri se chinuie cu 2-3 milioane pe luna, salarii nesimtite de zeci de milioane pe cand un absolvent de studii superioare si postuniversitare vand la toneta sau in siraj sau poate sunt intretinuti inca de bietii parinti pentru ca piata locurilor de munca cere doar dansatoare si persoane pentru videochat. Cum sa crezi ca poate cineva simtit, drept, ramane, supravietui intr-un astfel cuib de vipere, intr-o astfel de troaca. Cum?
Discutam cu niste colegi ieri despre mersul la vot. sa mergem la vot sau sa nu mergem. E o intrebare cu 2 raspunsuri, cel putin pentru mine. Daca merg la vot sunt nevoita sa aleg intre niste personaje/caricaturi politice in care, personal, nu cred; dintre cei mai rai sa il aleg pe cel mai putin rau, sa aleg un om care nu cred ca va face nimic din ceea ce acum spune ca va face, sa aleg un om care are planuri marete dar nu si solutii concrete pentru a rezolva acele planuri bombastice...sau cum spunea un coleg sa merg la vot doar ca sa nu mai iasa Base din nou.
Pe de alta parte.... cand ma gandesc cu cata greutate, cu cate sacrificii umane, cu cat chin am obtinut noi, femeile, dreptul la vot....nu vreau sa cred ca toate acele sacrificii au fost in zadar.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu